Nuntile erau prilej de petrecere pentru intreg satul. Organizate iarna, intre Boboteaza si Lasatul Secului, nuntile tineau de joi pana marti, cu apogeul duminica.
Joi este ziua cand se fac timirile (florile de nunta)la casa mirelui si a miresei.
Vineri se bat brazii adusi din padure la poarta mirelui, insotiti de taraful de lautari, si pe urma un alai de sanii cu brazi porneste catre casa miresei. Acolo are loc petrecerea numita Dansul brazilor iar mirele aduce miresei valul de mireasa.
Sambata petrecerea se numeste Vedre si se desfasoara pe rand la casa mirelui, a miresei si a nasului.
Duminica este ziua principala a nuntii si alaiul porneste cu flacai calare de la casa mirelui, se indreapta catre casa nasului iar apoi spre casa miresei. Alaiul e impresionant prin ritual si organizare, format din 30—40 de calarasi si saniile care ii urmeaza intr-o ordine anume ce tine cont de rangul nuntasilor. Chiuiturile si cantecele rascolesc ulitele satului. La casa miresei nunii, socrii si rudele apropiate sunt poftiti la masa in salon pentru a asista la indeplinirea schimbului de daruri intre mireasa si mire. Mireasa ofera mirelui o batista, semn al cinstei si al curateniei, iar mirele ofera miresei un dar de bani, ca indemn la pastrarea cu grija a avutului casei. Apoi se joaca Hora Mare, moment culminant al nuntii, marcand simbolic infratirea 
dintre cele doua familii. Urmeaza cununia religioasa la biserica, apoi masa pentru invitati la nasi, socri mari si socri mici. Masa darului are loc la socrul mare.
Luni pe la pranz incepe petrecerea de la socrul mare numita Dantul, dans cu masti, glume, femei si barbati in travesti.
Marti are loc masa familiala numita cuscria la socrii mici, la care participa tinerii casatoriti, socrii si nasii.
Joi tanara nevasta merge la nasa cu colacii de la nunta iar aceasta ii daruieste o furca, un fus si un caier de lana.
